9 octombrie 2014

Cele mai frumoase amintiri pe care le-am avut cu Aygo

Am 18 ani. Trebuie să mă distrez la maxim. Viața este frumoasă. Și ce să vezi, după majoratul meu am primit cadou o mașină Toyota Aygo. O mașină cu un design îndrăzneț, pot să completez. Și mai are și cinci opțiuni de personalizare: X, X-play, X-cite, X-clusiv și nu în ultimul rând, X-wave. Eu am primit o Aygo, pe benzină. Exact ce-mi place mie. Nu știu de ce, dar niciodată nu mi-au plăcut mașinile pe motorină, așa că, cea mai bună și mașina care îmi place cel mai mult este o Toyota Aygo pe benzină. 

EXTERIORUL

De la început am băgat de seamă că grila mașinii este în formă de X. Un spoiler cât se poate de sportiv și luminile pe care le are cu tehnologia LED fac din această Toyota, o mașină de invidiat. Ce m-a impresionat cel mai mult? Faptul că oglinzile sunt mai mici decât la celelalte mașini cred că reprezintă un avantaj pentru cine vrea o mașină care să arate bine. Oglinzile mari reprezintă, din punctul meu de vedere, un dezavantaj. Și asta nu e tot. 



INTERIORUL

Cum tehnologia a avansat atât de mult, trebuie să știți că am încercat să-mi conectez smartphone-ul la sistemul multimedia. Sau, altfel spus, - după cum spun mulți asta - am încercat să ascult muzică de pe telefon în mașină. Și, la sistemul multimedia x-touch, - sistem care este incredibil de eficient, pentru că de fiecare dată când apăsam vreun buton imediat se făcea legătura dintre deget - ecran - boxă - poți să asculți melodii la cea mai bună calitate. Nu trebuie să uit că scaunele unui Aygo sunt mai mult decât confortabile. Te relaxezi, efectiv, la volan. În plus, gurile de ventilație și consola centrală sunt super drăguțe. Dacă, totuși, nu-ți plac, poți să le schimbi oricând. 

PĂȚANIILE

Îmi amintesc și acum primul an cu Aygo. Pentru început, vă spun câteva năzbâtii de iarnă. Doar ce scăpasem de la școală și trebuia să mergem la meditație la română. Trebuia să mai oprim și undeva să mâncăm. Eram patru în mașină. Patru băieți. Au vrut să fumeze. I-am dat jos din mașină. După cinci minute le-am zis că pot să intre ca apoi să folosesc pretextul că n-am văzut că n-au terminat țigările și să-i invit, liniștit, afară. Știu, nu a fost corect din partea mea pentru că puteam să dau drumul la aerul condiționat, să bag căldură și să cobor puțin geamul. În felul ăsta nu aș fi avut nici eu vreo problemă cu fumul și ei ar fi putut să fumeze la fel de liniștiți.
Și uite încă una bună. Era primăvară. Miercuri. Îmi amintesc și acum cât era să am ochiul vânăt. Noroc cu mașina. Am mers cu un prieten să vadă dacă prietena lui îl înșeală. Într-un părculeț cu multe flori. Las mașina aproape că am zis că poate o să fie nevoie să merg repede la ea, să nu fac mult. Și nu știu ce presimțire am avut, dar dreptate mai mare n-am avut de când mă știu. Nu știu cum a aflat respectivul că o să venim că și-a chemat și vreo cinci prieteni. Noi eram doi. Scunzi. Dar aveam fugă - tot timpul am mizat pe asta - și nu ne făceam griji. Dădeam cu pumnul și fugeam dacă era ceva. Și știți că socotelile de acasă nu se nimeresc cu târguielile din târg, nu? Ei bine, așa a fost și la noi. Ne așteptau la colț cinci băieți - despre care am aflat că erau cu vreo șapte ani mai mari ca noi - cu mânecile suflecate. Nici nu am mai apucat să strig la amicul meu că ne și întoarcem la mașină. Noroc că puteam să deschid mașina cu telecomanda și că mergea să fie deschisă de la distanță destul de mare cât să ne confere un avantaj. Nu a trebuit decât să pornesc motorul și duși am fost. Nu am să uit niciodată că eram să mănânc bătaie. Și nici că mașina asta despre care tot scriu m-a salvat. 



Nu am uitat nici de petrecerile la care am fost cu mașina asta. Petrecerile care se dădeau vara. Și nici de petrecerile pe care le dădeam în Aygo. Să nu mai vorbesc câtă lume a trebuit să car cu ea. La fiecare petrecere dacă nu făceam cel puțin trei tururi de oraș, atunci ceva nu era la locul lui. Duceam mai întâi fetele care se îmbătau și în loc să cheme taxi, mergeau cu mine. După, urmau băieții. Nu am să uit cum o fată cu un an mai mare ca mine s-a urcat în față, și, fără să întrebe, a încercat să deschidă geamul. Prima dată a crezut că nu merge să-l coboare. A doua oară n-a mai avut răbdare și a vrut să vadă dacă era deschis. Cum? A dat cu capul. Geamul n-a avut nimic. Nici măcar o zgârietură. În schimb, ea a avut un cucui a doua zi. Și pe drum, tot ei, i-a venit greață. I-am zis să oprim, dar n-a vrut. Iau un viraj la dreapta și, brusc, vomită. A borât în locul din față, pe covorașe. Trebuia să fie ultima pe care o duc acasă, dar și-a câștigat dreptul de a fi prima. Nu am mai stat și m-am dus la o benzinărie. Am luat găleata cu apă, am scos covorașul afară din mașină și am început să-l curăț. La aproape 3 noaptea. 

Vă spuneam de petrecerile pe care le dădeam în mașină. Ei bine, ce-i drept, știam să petrecem și într-un spațiu restrâns. Cumpăram de băut și începeam să ne facem de cap. Dar niciodată nu am plecat băut la volan. Dădeam muzica tare, pentru că v-am zis, melodiile se auzeau la niște boxe care, parcă, erau de pe altă galaxie. Și fiecare cu gesturile lui. Cum sunt suspensiile acum? Ca și noi. Și nu glumesc deloc.

BINE DE ȘTIUT

Dacă ești un tip care vrea să conducă lejer, atunci nu trebuie decât să o conduci. Dacă n-ai apucat încă, fugi cu o vizită la Toyota când au cele 50 de test-drive-uri cu noul Aygo și poți să conduci atât lejer - cum ți-aș recomanda - cât și sportiv. Mașina asta este făcută pentru orice șofer, de la cel mai tânar, până la cel mai bătrân.
Așa că, pentru mine, „Go Fun Yourself” nu este un simplu slogan. Cu aceste cuvinte plecam de fiecare dată din parcare, de fiecare dată încercam să fac câte ceva astfel încât să fie și mașina implicată. Și poate că au fost momente când nu mi-am dat seama, dar dacă nu aș fi avut noul Aygo nu aș fi putut să fac multe lucruri. Și, cred cu tărie, că dacă ai un Aygo atunci sigur poți să te distrezi și singur. 
Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2014.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu