Întârziatul din copilărie

Nu-i asa ca jocurile copilariei erau cele mai frumoase? Va mai aduceti aminte cate nopti nu dormeam doar ca sa ne jucam ce jocuri vrem de pe internet. Nu stiu ce copilarie ati avut voi, insa imi aduc aminte foarte bine faptul ca erau zile cand intarziam pana si la scoala, sa nu mai vorbesc despre antrenamentele pe care le aveam la fotbal doar ca sa ma ma joc un joc cu ben 10 foarte dragute. Imi aduc foarte bine aminte de faptul ca nu ratam niciun joc online Disney.

Asa reuseam sa ma joc cateva ore bune. Si poate ca nu reuseam sa trec din prima de un anumit nivel si in acest fel ma ambitionam si voiam sa trec cat mai repede la urmatorul nivel. In acest fel, ramaneam captivat in fata ecranului. Ziceam ca mai stau 5 minute si din 5 minute se faceau 10 si dupa aceea se faceau 15. 

Uitam complet notiunea timpului. De aici si intarzierile la antrenamentele de fotbal, dupa cum va spuneam. Sa va spun o faza cel putin draguta si amuzanta. Am intarziat in jur de 15 minute la un antrenament si antrenorul meu m-a pus pentru ca am avut aceasta intarziere sa dau 15 ture de teren. Cate 5 ture o data la o ora. In vreme ce alergam, colegii mei faceau exercitii.

Eu dupa ce terminam de alergat trebuia sa mai joc si fotbal la un nivel ridicat si intens. A fost greu atunci, dar imi spuneam mereu in minte ca a meritat pentru ca am reusit sa trec nivelul. Asa ca, jocurile din copilarie sunt cele mai interesante.